Vizitat de Localm, Richiș 119. Casa lorzilor care nu se mândresc

Când mergi într-un sat transilvănean ești izbit de uniformitatea cu care s-au construit casele. La exterior sunt toate la fel, sunt făcute ca pentru jocurile de copii, scoți una și poți să pui una din altă parte și se va integra perfect. Diferă eventual culoarea fațadei și asta mai atenuează din sobrietate sau pur și […]

Read More

Am dormit la Alma Vii 103 și acum mă gândesc să cumpăr la un moment dat o căsuța într-un sat transilvănean

Casa aceasta este veche, are istorie, ar putea să fie muzeu. Dar la muzeu ai o oarecare stinghereală, vii, vezi, treci mai departe, nu ești de acolo, poate te și copleșește puțin, doar te uiți și eventual îți pui niște întrebări. Dar casa asta îți rămâne pe suflet nu ca o amintire a unor lucruri ci a unei stări. Nu știu exact minutul în care m-a apucat dar, după o perioada scurtă, m-am simțit de acolo, am simțit că am ajuns acasă iar acum încerc să îmi explic de unde a venit starea aceasta de bine. M-am culcat destul de târziu și, peste noapte, am mers până în șopru să mai iau câteva lemne să pun pe foc – poate m-am simțit atât de bine pentru că am avut sentimentul că am contribuit și eu la bunăstarea mea în noaptea aceea?  Poate modul în care […]

Read More